Nu una, ci două luni erau pline*

Nu una, ci două luni erau pline*

Știu bine că în caietul program al spectacolului se află steaua polară a interpretărilor, dar eu o consider cu adevărat o ars poetica, o autobiografie, un rezumat al unui serial cu multe sezoane. Conține broasca, pana de corb negru, bățul, făina, luminapătrată și, prin mișcări, face referire la spectacolele anterioare ale coregrafului-regizor. Alături de dansatorii săi, el dansează dansul lunii pline. Împlinit.

Lilla Stan

Foto: Cornel Putan

*Articol complet disponibil în limba maghiară.

Pagina noastră folosește cookie-uri!


Acest site folosește module cookie pentru optimizarea experienței utilizatorilor, cât și pentru o navigare mai sigură. Descrierea acestora și politica noastră de utilizare poate fi citită aici

Vă rugăm să citiți și politica noastră de confidențialitate a datelor.

Selecție cookie