Manipulări

 

Să rogi pe cinevă să-și omoare fiul este un mod teribil de a-i pune credința la încercare. Avraam a fost dispus să plătescă cel mai mare preț pentru credinţa sa. Şi-a pus toată nădejdea în DUMNEZEU și a fost recompensat din belșug. În zilele noastre sacrificăm economii naționale întregi, plătind un preț absurd de mare pentru a reîncăpăta încrederea într-o piaţă financiară imaginară. Jocul este același. Capitalismul este o religie, iar venitul necesită încredere și supunere. Iar noi sperăm că vom fi recompensați. Deşi fostul prim-ministru al Ungariei a recunoscut public că guvernul său „a dat-o în bară nu puțin, ci foarte tare”, la următoarea campanie electorală a reușit să recâștige încrederea OAMENILOR maghiari. Încrederea este deopotrivă rațională și irațională, conșientă și inconștientă, dispusă și nedispusă.

Când vine vorbă de încredere, cu toții negociem și manipulăm. În acest joc, nu există victime inocente – cu toții știm despre ce este vorbă. Încrederea este arma fricii, a nesiguranței și a incertitudinii în ceea ce privește viitorul. Încrederea este inima puterii. Iar de aici încep manipulările. Fără încredere, nu este nici negociere, nici bancari, nici politicieni, nici democrație, nici dragoste, nici Dumnezeu. NIMIC. Încrederea nu este o preferință. Este o necesitate.

Șapte actori din Ungaria, România, Serbia împreună cu regizorul Bojan Jablanovec s-au întâlnit pentru prima dată în ianuarie 2015 și s-au confruntat cu problema încrederii de la bun început. Spectacolul constă dintr-un șir de imagini și situații care țin de manipularea încrederii. Încrederea este o perete plin de întrebări care este imposibil de penetrat cu răspunsuri raționale. Încrederea este un cuțit între doi dansatori. Încrederea este fumul ce intră în ochi. Încrederea este floarea ce nu știm cum s-o udăm. Încrederea este guma de mestecat pe care atunci când nu mai are gust, o scuipi și mai iei una apoi. Încrederea nu are nici un sens dacă nu este mereu pusă la test. Este un joc. Un joc străvechi.

Bojan Jablanovec (1961) regizor sloven, fondator și director artistic al asociației Via Negativa. A studiat la Universitatea de Teatru din Ljubljana și a montat multiple spectacole în teatrele slovene între anii 1993-1999. În 1999 renunță la regizat în teatre subvenționate și alege o cale alternativă de cercetare a teatrului. În anul 2002 fondează Via Negativa, o comunitate creativă și liberă pentru artiști (actori, dansatori, muzicieni) din Slovenia și nu numai. În 2012 se formează VN Lab, un laborator contemporan de teatru, ce organizează workshopuri pentru tineri artiști din toate colțurile lumii care sunt deschiși pentru dezvoltarea prezenței lor scenice și al talentul lor artistic.

Fondat în 2002 în Ljubljana, Via Negativa reprezintă o platformă pentru studiu, dezvoltare și producție în artele spectacolului contemporan. VN este axat pe elaborarea și explorarea a diferitelor strategii actoricești, proceduri și genuri, cu accentul pe etica și pe vivacitatea practicii performative. Sectorul creativ VN se ocupă numai cu elementele de bază ale jocului actoricești și se concentrează pe relația dintre a privi și a juca. Pentru VN această relație reprezintă un flux complex a mai multor puncte de vedere, așteptări, judecăți, concluzii, distincții, stereotipuri, prejudecăți etc. VN insistă asupra unui joc ce radicalizează și relativizează într-un mod conștient propria poziție cu auto-ironie și umor.