Rosencrantz și Guildenstern sunt morți

Tom Stoppard

Cum să îți trăiești vinovăția? Cum să joci cap sau pajură și să îți pierzi viața? Cum să devii un nimeni?!

Două personaje episodice în roluri principale: Ros și Guil. Nici ei nu știu cine sunt. Fac parte dintr-o întâmplare pe care nu o înțeleg. Se pomenesc în mijlocul evenimentelor cu care n-au nici o legătură și care îi înghit. Farsă filosofico-tragică despre două personaje secundare shaksperiene. Melanj al comediei și filosofiei de viață.

„Vă sunt foarte recunoscător pentru că îmi oferiți șansa de a trimite mulțumirile și salutările mele companiei care a montat „Rosencrantz și Guildenstern sunt morți” și publicului și de a vă felicita pentru premiul UNITER. Regret că nu pot accepta generoasa invitație a Teatrului Maghiar de Stat ”Csiky Gergely” de a fi prezent pentru această ocazie, dar mă simt foarte onorat.

Am scris această piesă în 1964/1965. Deci, de aproape jumătate de secol, sunt întrebat despre ce este”într-adevăr” această piesă și în toți acești ani am răspuns că este vorba ”într-adevăr” despre doi curteni de la Elsinore. Cu toate acestea, răspunsul meu este, evident, incomplet. Dacă nu ar fi astfel, mă îndoiesc că piesa ar fi supraviețuit pentru a fi montată din nou, într-o altă țară și într-o altă limbă, după atâția ani. Există multe straturi ale realității.”

Tom Stoppard

Scenografie: Adriana Grand

Muzică: Cári Tibor

Dramaturgie: Gyulay Eszter

Asistenții scenografului: Albert Alpár, Szekeres Bernadette

Distribuția:

Rosencrantz – Katona László m.v.

Guildenstern – Balázs Attila

Actorul – Bandi András Zsolt

Alfred – Páll Gecse Ákos

Tragedieni – Bonczidai Dezső, Vass Richárd, Nagy Sándor, Tar Mónika

Sufleur – Czumbil Marika